Curtea Domneasca Targoviste

 

In order to view this object you need Flash Player 9+ support!

Get Adobe Flash player

PREZENTARE

Cetatea Râşnov cunoscută şi sub numele de ,,Cetatea ţărănească Râşnov” este monument naţional clasa A.

Pe Dealul Cetăţii, cercetările arheologice au demonstrat existenţa unor elemente de fortificaţie preistorice si dacice. Cetatea medievală din Rasnov se presupune că a fost construită în perioada 1211–1225, cât a durat stăpânirea cavalerilor teutoni în Ţara Bârsei. Deşi nu există nici o dovada in acest sens, materialele arheologice pledeaza pentru functionarea fortificatiilor cel putin din secolul al XIV-lea. Mai mult, in anul 1335, în timpul unei invazii a tătarilor care a pustiit Tara Barsei, se pare ca fortificaţia a salvat vieţile locuitorilor refugiaţi între zidurile sale. Pozitionata pe o culme stancoasa, deasupra partii de rasarit a orasului actual, cetatea a fost formata initial dintr-o incinta larga, care a cuprins de la inceput “Cetatea de jos” de mai tarziu. Legate de aceasta incinta sunt si cele mai vechi turnuri: Turnul Armelor (pe latura de sud) si Turnul Bathory (latura de est).

Atât în timpul catastrofelor naturale, cât şi a invaziilor militare, cetatea a reprezentat şansa supravieţuirii comunitatii rasnovene. Ea a fost mai mult decat o cetate de refugiu, a fost o “a doua vatră a Râşnovului”. Obligati sa ramana aici zeci de ani, rasnovenii au transformat fortificatia intr-o locuinta.

Cetatea a fost intregita arhitectonic de comunitatea rasnoveana pana in secolul al XVIII-lea, cand securizarea graniţelor sudice ale Transilvaniei, a permis atât o dezvoltare economică neîntreruptă a târgului, cât şi, prin diminuarea pericolului invaziilor militare, o scădere a interesului comunităţii râşnovene pentru întreţinerea cetăţii medievale. Mai mult, în 1802 un cutremur a distrus o parte din turnuri şi a grăbit transformarea cetăţii părăsite într-o ruină. În cetate era ţinut doar un singur paznic care trebuia să anunţe prin bătăi de clopot izbucnirea incendiilor.

În 1937, după o vizită în cetatea Râşnovului, scriitorul brasovean Octav Şuluţiu lăsa posterităţii o frumoasă descriere dar şi un înţelept îndemn: “Ar fi păcat să se distrugă această mărturie istorică. O reconstituire a ei s-ar impune. Dar nu o renovare care să o falsifice, să introducă elemente noi. Să se întărească tot ce există şi atâta”.

Întârziată de război şi de anii tulburi ai instaurării regimului comunist, restaurarea cetăţii Râşnov s-a desfăşurat abia în perioada 1955-56. Apoi Cetatea Râşnovului a intrat în istoria cinematografiei româneşti mai ales ca decorul preferat de regizorul Sergiu Nicolaescu pentru filmele sale istorice Dacii (1966) şi Nemuritorii (1974). În 1967, la Râşnov este realizat filmul Columna, o coproducţie româno-germano-italiană regizată de Mircea Drăgan, nominalizata anul următor la “Globul de aur” şi la “Oscar” pentru cel mai bun film străin.



www.inforegio.ro
 


Investim in viitorul tau ! Proiect selectat in cadrul Programului Operational Regional si cofinantat de Uniunea Europeana prin Fondul European pentru Dezvoltare Regionala.
Pentru informatii detaliate despre celelalte programe cofinantate de Uniunea Europeana, va invitam sa vizitati www.fonduri-ue.ro